Dragi credinciosi si vizitatori ai site-ului parohiei „Sfantul Nicolae“ din Offenbach, in cadrul rubricii Duhovnicesti am infiintat sub-rubrica „Postul Mare“ care va cuprinde articole si cuvinte duhovnicesti legate de Postul Mare, pe care tocmai il incepem. Fie ca toate aceste invataturi de credinta sa ne ajute tuturor la o mai buna intelegere si traire a Postului, la o asumata lupta cu noi insine intru desavarsirea noastra, astfel incat la sfarsitul lui sa ne putem bucura cu adevarat de Invierea Domnului si Mantuitorului nostru Hristos.


De asemenea in curand va fi disponibila in Biblioteca Parohiei cartea Pr. Alexander Schmemann, “Postul Mare. Pasi spre Inviere”/ „Die Große Fastenzeit. Askese und Liturgie in der Orthodoxen Kirche“ in limbile romana si germana. Cei care vor dori sa imprumute cartea sunt rugati sa trimita un mesaj pe adresa Această adresă de email este protejată contra spambots. Trebuie să activați JavaScript pentru a o vedea.

 

Post binecuvantat si cu folos va dorim tuturor!

In duminica lasatului sec de branza, pe data de 18.02.2018, vom organiza si anul acesta, dupa Sf. Liturghie, o agapa frateasca. Aceasta va avea loc in sala de festivitati a parohiei noastre din Backstraße 16, Offenbach am Main.


Ca si anul trecut, va invitam la concursul cu premii " Placinte cu branza ca la mama". Rugam priceputele noastre Doamne si Domnisoare sa ne incante si de data aceasta, contribuind la masa comuna cu preparate fara carne.


Mancarurile aduse  vor fi predate la sala in dimineata zilei respective. Va rugam la predarea placintelor pt concurs sa lipiti pe pachet o eticheta cu numele Dumneavoastra.

Duminica lasatului sec pt postul Sf. Pasti se mai numeste si duminica iertarii. Este o duminica a armoniei, a impacarii si dragostei, care sa ne insoteasca apoi pe toata durata postului.

Va asteptam cu drag sa petrecem impreuna aceasta zi, intai la Sf. Liturghie si apoi la agapa!

Miercuri, 24 ianuarie 2018, se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei care a ales domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.

De aceea, la Sfânta Liturghie oficiată miercuri, 24 ianuarie 2018, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.

După Sfânta Liturghie, începând cu ora 10.00, va fi oficiată slujba de TE DEUM ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.

Totodată, în ziua de 24 ianuarie 2018, ierarhii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de TE DEUM în toate bisericile din Patriarhia Română, în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei, la toate bisericile, vor fi trase clopotele timp de un minut.

 

Biroul de Presă al Patriarhiei Române

  Slujba inmormantarii Majestatii Sale Regele Mihai I al Romaniei de la Lausanne, din data de 12 decembrie 2017, a fost savarsita de IPS Iosif Mitropolit pentru Europa Centrala si Meridionala  impreuna cu mai multi preoti, in Biserica ortodoxa greaca din oras, in prezenta Familiei Regale a Romaniei si a numerosi romani veniti sa aduca un ultim omagiu Majestatii Sale Regele Mihai.

“Am servit naţiunea română de-a lungul unei vieţi lungi şi pline de evenimente, unele fericite şi multe nefericite. După 84 de ani de când am devenit Rege, pot spune fără ezitare naţiunii române: Cele mai importante lucruri de dobândit, după libertate şi democraţie, sunt identitatea şi demnitatea.”

“Instituţiile democratice nu sunt guvernate doar de legi, ci şi de etică, simţ al datoriei. Iubirea de ţară şi competenţa sunt criteriile principale ale vieţii publice.”

“Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil şi generos.”

“Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinţii noştri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri.”

(din discursul Majestatii Sale Regale Mihai I in Parlamentul Romaniei din data de 25.10.2011)

Regele Mihai a trecut la cele vesnice, parasind de acum Biserica luptatoare si intrand in Biserica biruitoare, de unde cu siguranta va continua sa se roage pentru neamul romanesc. Dumnezeu sa-l ierte si sa-l odihneasca in Imparatia Sa impreuna cu Sfintii Sai!

 

Galerie foto 

“Un domn, un rege, un monarh există pentru a garanta că un popor poartă în el ceva sfânt. Când un popor îşi pierde suveranul, el întrerupe legătura cu Dumnezeu şi pierde ceea ce în chip esenţial îl ţinea laolaltă. Oamenii care îl alcătuiesc rămân împreună în virtutea inerţiei doar, a unui loc geografic şi a limbii pe care o vorbesc. Dar legătura dintre ei, care se întemeia pe legătura lor cu divinul, a dispărut. Un asemenea popor îşi pierde punctul cardinal şi el poate fi lesne dezbinat. Un popor căruia i s-a luat regele îşi pierde fereastra spre cer şi posibilitatea de a privi în sus. […]

Oamenii au nevoie de regi pentru ca să se recunoască şi în altceva, mai înalt decât ei.Ei au nevoie să comunice şi cu altceva decât cu lucrurile de pe pământ. Regele, ca simbol, este posibilitatea acestei comunicări. Monarhul nu este stăpân, nu este nici măcar conducător; el este doar garanţia înălţării noastre şi a legăturii noastre de oameni cu ceva care este mai presus decât noi. Regele este capul întors spre cer al unui popor întreg, fiinţa noastră adunată laolaltă într-un punct înalt.

Când unui popor i se ia suveranul, lui i se ia capul întors către cer. El estedecapitat. Poporul român a fost decapitat astfel la 30 decembrie 1947. Începând din acea clipă, cu noi s-a putut întâmpla orice. Vorbele noastre şi-au pierdut valoarea, cuvântul dat nu a mai fost ţinut. Ne-am pierdut încrederea în noi şi ne-am pierdut-o în ceilalţi. Ne-am pierdut demnitatea, curajul şi speranţa. Am putut fi călcaţi în picioare. Am intrat în imperiul fricii şi am uitat ce înseamnă libertatea. Am devenit laşi, grosolani şi răi. Nu am mai avut în noi nimic sfânt […].