|
Nu exista alta cale catre Domnul
Phil Bosmans
Nu exista alta cale
Omul este o fiinta extraordinara. Citeste toate cartile care s-au scris despre el si tot nu vei cunoaste inca cea mai adanca taina a sa. Fireste, fiecare cunoaste, mai mult sau mai putin superficial, o multime de oameni. Li s-a lipit repede o eticheta, fara a sti prea multe despre ei. Exista un om pe care trebuie sa il cunosti mai indeaproape. Chiar daca nu vei descoperi niciodata intru totul de ce face un lucru si nu altul, de ce odata simte intr-un fel si altadata altfel, de ce se lasa prada pasiunii iar apoi ramane iarasi indiferent si rece. Este un om cu care trebuie sa traiesti in fiecare zi si de care nu poti sa scapi. Acest om locuieste in pielea ta. Acest om esti tu insuti. Ca sa fii putin fericit este de cea mai mare insemnatate sa te simti bine in propria-ti piele. Si acum voi spune ceva ciudat: ca sa traiesti, trebuie sa inveti sa mori. Ca sa fii fericit, trebuie sa devii liber, de exemplu, de egoism si lacomie bolnavicioasa. Cel mai bun dascal pentru aceasta este viata cotidiana obisnuita. Orele lungi, monotone, mereu aceeasi munca obositoare, neintelegerile si dezamagirile, bolile si mahnirile, dorintele neimplinite si frecusurile inevitabile - toate acestea te vor slefui ca pe un diamant. Daca poti sa spui numai "da", daca nu te razvratesti sau te inacresti. Doare, stiu. Uneori nu merge. Dar, te asigur, nu exista alta cale catre pacea adanca si fericirea adevarata decat cea care trece prin umbra crucii
Marele Domn EU
In fiecare zi ne intalnim cu domnul Eu. Domnul Eu este usor de recunoscut. El spune mereu: Eu, eu, eu. Domnul Eu este plin de el. Cuvintele lui sunt cele mai importante, gandurile lui sunt cele mai bune, evenimentele traite de el sunt cele mai palpitante, dorintele lui sunt cele mai urgente, suferintele lui sunt cele mai grele. Totul se invarteste in jurul lui. Unde se afla el, acolo este centrul pamantului. Domnul Eu este foarte ocupat. Nu are niciodata timp pentru altii. Domnul Eu locuieste in fiecare om. Sa-l dam afara pe acest egoist! Sa simtim cu semenii nostri, sa impartasim bucuria si durerea lor. Noi oamenii trebuie sa fim impreuna, apartinem unii altora, suntem indispensabili unii altora.
Cine este plin de el este de fapt gol. Nu devenim mai mari daca ii facem pe ceilalti mai mici.
Cine se poate uita pe sine uita si de grijile sale.
|